Colţul copiilor
Ultima actualizare la 19.02.2010
IISUS LA ARHIEREUL ANA
Lepădarea lui Petru
de PETRE DULFU
Şi de-ostaşi legat Iisus,
L-arhiereul Ana-i dus…
Când oştirea îl ducea,
Petru după el mergea.
Jos la Ana în ogradă,
Slugi stau lângă foc grămadă.
Petru, printre slugi stătea
Şi el jos de se-ncălzea.
Iată vine-o slujitoare,
Şi-i grăieşte: - Nu eşti oare
Unul dintre-ai lui Hristos?
Dânsul sare-n sus, fricos:
- Eu? Din ucenicii lui?…
Nici nu te pricep ce spui?
Când spre poartă el păşeşte,
Altă slujnică-l zăreşte;
Şi la toţi îndat-a spus:
- Ăsta-i om de-ai lui Iisus!
Petru iarăşi zise: -Eu?
Nici nu-l ştiu, femeie, zău!
Multă vreme n-a trecut,
Şi pe Petru l-a văzut
Altă slugă… S-a uitat
Lung la el: - Adevărat!
Ăsta-i tot din Galileea!
Se afla-n grădin ceea,
Cu Iisus, şi el, aseară!
Slugi mai multe cuvântară:
- Eşti galileean, fireşte!
Însuşi graiul te vădeşte!
Unul (rudă cu acel
Care-a fost rănit de el)
Zise: -Te-am văzut eu sus,
În grădină cu Iisus!
Petru iar se lepădă,
Se jură… se blestemă:
- D-unde, oameni buni, să fiu?
Când pe-acel om nici nu-l ştiu!
Nu sfârşeşte de jurat,
Când cocoşul a cântat.
El şi-aduse-atunci aminte
De-ale Domnului cuvinte:
Pân-cocoşul va cânta,
Tu de trei ori – nu uita,
Petre! – noaptea care vine
Te vei lepăda de mine!
Şi ieşind pe poart-afar
A-nceput a plânge-amar.
*
* *
Ana sus, iscoditor:
L-întrebă pe-nvăţător:
Lumii ce-ndrumări a dat?
Cine, câţi l-au ascultat?
Iară dânsul i-a răspuns:
- N-am grăit nimic pe-ascuns!
Ci-n bisericile pline,
Unde toată lumea vine…
Ce-ndrumări am dat, se ştie!
Ce-mi faci întrebare mie?…
Să-i întrebi pe-acei din ţară
Ce cuvântu-mi ascultară.
Unul din slujbaşi s-a dus,
Tras-o palmă lui Iisus:
- Cum răspunzi cu-aşa-ngâmfare
Preotului celui mare?
El grăieşte: - Rău vorbii?…
Hai, arată-mi, ce greşii!…
Iar dac-am vorbit eu bine,
Pentru ce tu dai în mine?
Ana, un cuvânt n-a zis;
La Caiafa l-a trimis:
Unde strânşi erau mai marii,
Arhiereii, cărturarii.
 |
| Găsiţi cele 8 greşeli care diferenţiază desenele. |